Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sécateur, rus. sekator)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dalmatien)
1. dalmat.
2. (fig.; despre biografia, comportamentul cuiva) pătat de atitudini degradante; (despre oameni) secătură, om de nimic, netrebnic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dissécable)
1. care poate fi disecat, analizat minuţios, cercetat cu atenţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. émissaire)
1. colector (1) pentru evacuarea apelor în exces de pe terenurile desecate sau irigate, ori a apelor reziduale.
2. limbă de gheaţă scursă dintr-o calotă glaciară sau dintr-un gheţar.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. intarissable)
1. care curge fără oprire, care nu seacă sau nu poate seca; nesecat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + secat)
1. care nu seacă sau nu poate seca; fără sfârșit, mereu viu; inepuizabil; nesecătuit (ex. (fig.) veselie ~ă.)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + secătuit)
1. care nu seacă sau nu poate seca; nesecat.