Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. tribus, fr. tribu)
1. formă de organizare economică și social-politică a societății primitive, dintr-o grupare de mai multe ginți sau de familii înrudite, reunite pe baza comunității teritoriului și supuse autorității unui șef unic.
2. (la unele popoare din ant.) seminție, gintă, neam.
3. (biol.) subdiviziune a familiei cu genuri înrudite.