Rezultate principale (Servi):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. servir)
1. tr. a îndeplini anumite funcții, însărcinări față de cineva; a sluji.
2. a aduce (bucatele) la masă.
3. a oferi cumpărătorilor cele cerute.
4. (la unele jocuri sportive sau la cărți) a pune mingea sau cărțile în joc.
5. intr. a folosi la..., a avea rolul de...
6. refl. a se folosi, a face uz de...
7. (despre oameni) a lua să mănânce sau să bea.
Rezultate secundare (Servi):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. asservir)
1. a supune (un popor, o ţară) unor interese sau puteri străine, a subjuga.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (autoservire)
1. refl. a se servi singur (într-un magazin, într-un restaurant).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. serviable)
1. care face cu plăcere servicii altora; îndatoritor, amabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. serviabilité)
1. însușirea de a fi serviabil.
2. caracterul unei persoane gata mereu să fie de ajutor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. service)
1. ansamblu de servicii ulterioare vânzării unui produs, oferite de producător cumpărătorului pentru a asigura funcţionarea produsului respectiv.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. service, lat. servitium)
1. acțiunea, faptul de a servi; muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva.
3. a fi (sau a se pune) în ~l cuiva (sau a ceva) = a se devota unei persoane sau unei idei, cauze etc.; state de ~ = listă a posturilor, a funcțiilor ocupate de un funcționar, de un militar.
4. secție administrativă a unei instituții, întreprinderi etc.
5. (pl.) sector al economiei în care se desfășoară o activitate utilă, menită să satisfacă anumite nevoi sociale.
6. ~ militar = stagiu militar; ~ comandat = misiune specială încredințată cuiva spre executare.
8. a face un rău ~ cuiva = a face cuiva (fără voie) o neplăcere.
9. scară de ~ = scară secundară într-un imobil.
10. succesiunea în timp a regimurilor de funcționare ale unui sistem tehnic împreună cu duratele lor.
11. ansamblu de instalații tehnice care concurează la desfășurarea în bune condiții a unei activități tehnice, industriale sau publice principale.
12. garnitură de vase, de sticlărie, de lenjerie de masă.
13. ~ divin = slujbă religioasă.
14. (sport) punerea în joc a mingii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abate)
1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.
2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.
3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.
4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.
5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.
6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.
7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.
8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.
9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.
10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.
12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.
13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.
14. culcare pe pământ; doborâre.
15. (fig.) deprimare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abonnement)
1. convenţie prin care, în schimbul unei taxe, se obţin unele servicii, dreptul la folosirea unui mijloc de transport, anumite publicaţii; înscris prin care se certifică această convenţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. académisme)
1. imitaţie servilă, fără originalitate, a modelelor antice sau ale Renaşterii.
2. manieră în artă care cultivă un ideal de frumuseţe rece şi convenţional.
3. fel de a se comporta academic.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accessibilité)
1. calitatea a ceea ce este accesibil; însuşirea de a fi accesibil.
2. faptul de a fi accesibil persoanelor cu dizabilități.
3. (economie) posibilitate materială și financiară de a accesa o resursă, bun sau serviciu.
4. (antonime) inaccesibilitate, neaccesibilitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accise)
1. impozit indirect, instituit asupra produselor şi serviciilor de primă necesitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accolade)
1. ceremonial medieval la primirea cuiva în rândul cavalerilor, printr-o îmbrăţişare şi o lovire uşoară cu latul spadei.
3. semn grafic ({) servind la reunirea mai multor cuvinte, ecuaţii, portative muzicale etc.
4. formă de boltă ca o paranteză culcată.