Dictionar

Rezultate principale (Sesiza):

Sesiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. saisir)

1. tr. a pătrunde cu mintea, a pricepe, a înţelege; a observa, a descoperi.

2. a înştiinţa o autoritate despre un caz care trebuie luat în cercetare; a se adresa justiţiei.

3. refl. a lua cunoştinţă, a ţine seamă (de ceva).


Rezultate secundare (Sesiza):

Autosesiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (auto1- + sesiza)

1. refl. a se sesiza din oficiu.


Desesiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. dessaisir)

1. refl. (despre instanţe) a refuza se ocupe de rezolvarea unei cauze.

2. tr. a lua (fără voie) cuiva o sarcină.


Sesizabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. saisissable)

1. care poate fi sesizat.


Sesizant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. saisissant)

1. surprinzător, mişcător; impresionant, frapant.


Sesizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (sesiza)

1. acţiunea de a sesiza; încunoştiinţare, aviz.


Autosesiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (auto1- + sesiza)

1. refl. a se sesiza din oficiu.


Balzacianism

Parte de vorbire: s.
Origine: (balzacian + -ism)

1. ceea ce este specific operei balzaciene, care configurează un vast şi viguros tablou al societăţii franceze sub Restauraţie, sesizând raporturile social-economice existente în cadrul capitalismului premonopolist.

2. imitaţie a operei lui.


Constata

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. constater, it. constatare)

1. a stabili realitatea, adevărul unui fapt, starea unui lucru; a remarca, a sesiza.


Corecţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. correction, lat. correctio)

1. corectare a unui calcul, a tirului etc.

2. cantitate care trebuie adăugată sau sesizată din indicaţiile date de un instrument de măsurat pentru a compensa erorile.

3. epanortoză.

4. pedeapsă corporală aplicată unui vinovat; bătaie.

5. casă de ~ = loc unde îşi execută pedeapsa infractorii minori.


Denegare

Parte de vorbire: s.
Origine: (denega)

1. acţiunea de a denega.

2. (jur.) ~ de dreptate = refuzul nejustificat al unei instanţe judecătoreşti de a soluţiona o pricină cu care a fost sesizată.


Deport

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déport)

1. (fin.) diferenţă în minus între cursul la termen al unei valute şi cel la vedere al acesteia pe aceeaşi piaţă valutară.

2. (jur.) act de recuzare sau de desesizare.