aulic 2, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. aulique, lat. aulicus)
Etimologie: (fr. aulique, lat. aulicus)
1. de curte; rafinat, elegant.
2. consiliu ~ = tribunal suprem în Imperiul Romano-German; consilier ~ - sfetnic la curtea Habsburgilor.