Dictionar

Rezultate principale (Sfida):

Sfida

Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. sfidare)

1. a înfrunta, a privi pe cineva sau ceva cu dispreţ; a desfide.


Rezultate secundare (Sfida):

Sfidător, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (sfida + -tor)

1. care exprimă o atitudine de dispreț, de provocare; care sfidează.


Afronta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. affronter)

1. a se opune cu curaj; a înfrunta, a brava, a sfida.

2. a apropia prin operaţie buzele unei plăgi.


Brava

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. braver)

1. a înfrunta cu curaj (o primejdie).

2. a se expune inutil (unei primejdii etc.); a face pe grozavul, a sfida.


Bravadă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bravade)

1. acţiune, manifestare prin care se bravează; sfidare.


Cinic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cynique, lat. cynicus, gr. kynikos, de câine)

1. adj. care denotă sfidare; sarcastic, sfidător, insolent, neruşinat.

2. şcoală = şcoală filozofică greacă din antichitate care s-a preocupat îndeosebi de problemele eticii, propovăduind autonomia morală a individului, simplitatea, întoarcerea la natură.

3. s. m. filozof aparţinând acestei şcoli.

4. adj., s. m. f. (cel) care exprimă deschis şi fără jenă atitudini şi gânduri condamnabile; (om) neruşinat, fără scrupule.


Desfide

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. défier, lat. deffidere)

1. a provoca (pe cineva) dovedească un lucru ştiind nu va reuşi; a declara, a spune cuiva nu este crezut, e considerat incapabil.

2. a înfrunta, a sfida, a brava un pericol, o primejdie.


Micterism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. mycterisme, cf. gr. mykterismos „bătaie de joc, zeflemea”)

1. atitudine sarcastică, sfidătoare; sarcasm.