Dictionar

Siderurgie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. sidérurgie)

1. tehnica extragerii fierului din minereuri și a obținerii aliajelor acestuia.

2. știință care se ocupă cu studiul proprietăților fizice și chimice ale fierului și ale aliajelor feroase.


Electrosiderurgie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. électrosidérurgie)

1. ansamblu de procedee ale siderurgiei prin curentul electric ca sursă de căldură.


Chiblă

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. Kibble)

1. vas de oţel cu care se ridică la suprafaţă materialul excavat dintr-un puţ de mină.

2. cutia de fontă cu care se transportă zgura în siderurgie.


Electrosiderurgie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. électrosidérurgie)

1. ansamblu de procedee ale siderurgiei prin curentul electric ca sursă de căldură.


Siderurgist

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sidérurgiste)

1. lucrător în siderurgie.