Parte de vorbire: s.n.
Origine: (sigila)
1. acțiunea de a sigila și rezultatul ei; pecetluire, sigilare.
2. marcarea unei scrisori, act etc. cu un sigiliu pentru autentificare, validare, închidere.
3. (antonime) desigilat, despecetluit.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (de1- + sigila)
1. a rupe, a desface un sigiliu, a deschide ceva sigilat.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. gruppo; fr. group, grouppe)
1. colet (mic) conţinând valută străină, cecuri în monedă străină, valori mobiliare, efecte publice etc.
2. geantă de transfer sigilată folosită pentru a trimite bani sau obiecte de valoare; sac de bani.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (sigila)
1. acțiunea de a sigila și rezultatul ei; pecetluire, sigilare.
2. marcarea unei scrisori, act etc. cu un sigiliu pentru autentificare, validare, închidere.
3. (antonime) desigilat, despecetluit.
Parte de vorbire: vb. tr. (învechit)
Origine: (des- + pecetlui)
1. a rupe, a scoate pecețile de pe o învelitoare, o scrisoare, un pachet et cetera; a rupe sigiliul, a deschide ceva sigilat; a desigila.
2. (var.) a dispecetlui.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (despecetlui)
1. (despre documente, scrisori etc.) cu pecetea ruptă.
2. (despre intrări încuiate) descuiat și deschis.
3. de pe care s-a desprins sigiliul; desigilat.