Dictionar

Suspinare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. suspina)

1. faptul de a suspina; suspin, suspinat.

2. respirație sonoră, adâncă și prelungită, provocată mai ales de o durere psihică; oftat.

3. respirație scurtă și întretăiată, care însoțește un plâns puternic; sughiț (de plâns).


NOT-, NOTO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. noto-, cf. gr. notos)

1. „spate, spinare”.


NOTO- (1)

Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. notos „spate, spinare”)

1. „spate, spinare, dorsal”.


Spinal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. spinal)

1. care aparține coloanei vertebrale sau spinării, privitor la coloana vertebrală sau la spinare.

2. (sintagmă) nerv ~ = nerv cranian care inervează muşchii gâtului, ai laringelui şi ai faringelui.

3. (sintagmă) ganglion ~ = ganglion nervos care are rolul de stație și releu al nervilor rahidieni.


şabracă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Schabracke, fr. chabraque)

1. pătură înflorată care se aşază pe spinarea calului sub şa.


Vârf

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (sl. vrŭhŭ)

1. partea de deasupra (ascuțită) a obiectelor înalte.

2. (bot.) extremitatea brusc ascuţită a unui organ.

3. (plin) cu ~ sau încărcat cu ~ = foarte plin.

4. cu ~ și îndesat = mai mult decât trebuie; cu prisosință.

5. asta pune (sau face) ~ (la toate) = asta e peste orice măsură; asta este din cale-afară.

6. partea cea mai înaltă a unui munte sau a unui deal; culme; creastă; coamă; spinare; creștet; pisc.

7. capătul (de obicei mai ascuțit) al unui obiect sau organ.

8. din ~ul buzelor = a) de mântuială; b) cu dispreț; sfidător.

9. punct de întretăiere a două laturi ale unei figuri geometrice.

10. fig. moment central în desfășurarea unei activități.

11. ore de ~ = ore cu o mare aglomerație sau cu o solicitare intensă.

12. la pl. totalitate a persoanelor de frunte ale unei societăți, clase, organizații.


Ruginiță

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (rugină + -iță)

1. (bot.) plantă erbacee cu frunze mici, înguste la bază și dințate la vârf, ce crește în locuri umbroase; ferigă mică (3-15 cm) cu rizom scurt, cu frunze penat sectate; (reg.) feriguță, spinarea-lupului (Asplenium ruta-muraria).

2. (bot.) strașnic (Asplenium trichomanes).

3. ciupercă parazită ce distruge frunzele plantelor (Uromyces scuteleatus).