Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Stadion)
1. teren, cu tribune pentru spectatori, amenajat pentru desfăşurarea competiţiilor sportive.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arène, lat. arena)
1. loc circular acoperit cu nisip (sau rumeguş), în mijlocul unui amfiteatru, circ etc.
2. suprafaţă de teren din complexul unui stadion, dintr-o sală de sport în care au loc competiţiile.
3. sediment continental neconsolidat, din roci dezagregate.
4. (fig.) domeniu, sferă a unei activităţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gradin, it. gradino)
1. treaptă înaltă la baza unui edificiu.
2. fiecare dintre treptele cu scaune sau cu bănci dintr-un amfiteatru, stadion etc.
3. denivelare de teren provenind din retragerea gheţarilor între o vale confluentă şi una principală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pelouse)
1. teren (într-un parc) cu iarbă deasă şi scurtă.
2. parte gazonată a unui teren de curse, înconjurat de pistă.
3. fiecare dintre cele două părţi ale unui stadion, în spatele porţilor terenului de joc, destinate spectatorilor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. stade, lat. stadium, germ. Stadium)
1. fiecare dintre fazele unei evoluții, care se succed într-o ordine în general cunoscută și imuabilă, care sunt caracterizate de fenomene notorii; etapă de dezvoltare în timp a unui fenomen, proces etc.; fază.
2. (embriologie) fiecare dintre etapele diviziunii celulare și dezvoltării fetale.
3. (botanică) etapa ciclului de dezvoltare a unei plante.
4. (geologie) fiecare dintre stările succesive ale unui sol sau ale unei roci.
5. (medicină) fiecare fază sau perioadă a unei febre intermitente.
6. (medicină) perioadă în cursul unei boli caracterizată prin apariția unor simptome și semne clinice specifice.
7. (la Freud) fiecare dintre fazele evoluției libidinale a copilului către maturitatea sexuală.
8. (zoologie) fază particulară a dezvoltării animalelor.
9. (antic.) veche unitate de măsură pentru lungime, care variază în funcție de locație, având 600 de picioare grecești în medie, sau aproximativ 185 de metri.
10. distanță care corespunde unui stadion; stadie, (prin ext.) stadion.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vestiaire)
1. garderobă.
2. încăpere la intrarea într-o casă, unde se află cuierele pentru haine.
3. încăpere într-un spital, într-o întreprindere, într-un stadion etc. unde se lasă hainele, îmbrăcându-se echipamentul respectiv.