Rezultate secundare (Stol):
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (engl. abrastol - nume comercial)
1. sare de calciu a naftolului, substanţă antiseptică în vinificaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrostole)
1. partea înaltă a extremităţilor unei corăbii.
2. ornament, sculptură la prora unei nave.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bristol)
1. carton alb, lucios, de calitate foarte bună, din care se fac copertele cărţilor şi cărţile de vizită.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it., fr., lat. stola)
1. rochie largă, căzând în falduri şi încinsă cu două brâuri, pe care o purtau peste tunică matroanele romane.
2. ornament de forma unei fâşii lungi, purtat pe după gât de preoţii catolici la slujbă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stolon)
1. tulpină sau ramură târâtoare care, în contact cu pământul, formează rădăcini, dând naştere la noi plante.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accrochage)
1. acroşare.
2. intersecţia dintre un puţ de mină şi o rampă subterană.
3. (med.) sincronizare între sistolele atriale şi ventriculare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adamantin, lat. adamantinus)
1. diamantin.
2. (despre elemente histologice) care produce emailul dinţilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adiastolie)
1. jenă provocată diastolei inimii şi umplerii cavităţilor ei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allomorphie)
1. prezentare a mai multor forme de către aceeaşi substanţă; totalitatea formelor unei substanțe; alomorfism.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apostolique, lat. apostolicus)
1. referitor la apostoli, conform cu ideile lor.
2. papal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aristolochiacées)
1. familie de plante erbacee şi arbuşti: aristolohul.