Dictionar

stomacal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. stomacal)

1. (anat.) care privește stomacul, care aparține stomacului; gastric, (înv.) stomahic.
2. (înv.) (med.) care facilitează digestia gastrică; (înv.) stomahic.
 

stomachic

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n. (învechit)  
Etimologie: (fr. stomachique)

1. I. care ușurează activitatea mușchilor stomacali.
2. care este benefic pentru stomac, care favorizează digestia.
3. (desuet) legat de stomac; stomacal.
4. II. substanță benefică pentru stomac și care favorizează digestia.
5. (var.) stomahic.
 

aerofagie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aérophagie)

1. înghițire inconștientă de aer, deglutiție exagerată a aerului care pătrunde odată cu alimentul în esofag și stomac.
2. (med.) tulburare caracterizată prin intrarea aerului în esofag și stomac; aerogastrie.
 

aerogastrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérogastrie)

1. acumulare excesivă de gaze în stomac.
 

agastrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agastrie)

1. lipsă a stomacului, ca urmare a rezecției totale.
 

antiperistaltic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antipéristaltique)

1. mișcări ~ce = mișcări care contractă esofagul, stomacul și intestinele de jos în sus.
 

antrectomie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anthrectomie)

1. (med.) rezecție a antrului piloric; îndepărtarea chirurgicală a porțiunii inferioare a stomacului.
 

antru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antre, lat. antrum, gr. antron, peşteră)

1. (anat.) cavitate, scobitură.
2. ~ mastoidian = cavitate în mastoidă, care comunică cu urechea mijlocie: ~ piloric = parte a stomacului, deasupra pilorului.