Rezultate secundare (Stricăciune):
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. daunum)
1. stricăciune, pagubă; prejudiciu moral.
3. în ~a (cuiva sau a ceva) = în paguba (cuiva sau a ceva).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ravage)
1. (pl.) stricăciune, pagubă, pustiire.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. réparer, lat. reparare)
1. a îndrepta defectele unui lucru, ale unei piese, a repune în stare bună, de funcţionare; a drege.
2. (fig.) a îndrepta, a corecta.
4. (jur.) a plăti daune (pentru o stricăciune, pentru o insultă).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. supăra)
1. neplăcere, necaz, suferință; neajuns, nevoie, lipsă.
3. deranj, stricăciune, pagubă.
4. întristare, mâhnire, amărăciune.
6. fără (sau să nu fie cu) ~ = se spune când vrem ca cineva să nu se supere pentru faptul că ne adresăm sau îl întrebăm ceva.