Dictionar

Surmonta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. surmonter)

1. a trece peste un obstacol, o greutate; (fig.) a învinge, a depăşi.

2. a sta mai sus, a fi situat deasupra.


Surmontabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. surmontable)

1. care poate fi învins, peste care se poate trece.