Rezultate secundare (Tăcut):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. silencieux, lat. silentiosus)
1. (despre aparate, vehicule) care nu produce zgomot.
2. califică lucrurile care nu fac zgomot sau care fac puțin zgomot.
3. califică o persoană care vorbește puțin, care de obicei tace; tăcut, liniștit.
4. califică locurile nezgomotoase.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. tacite, lat. tacitus)
1. (despre o înţelegere) care nu este exprimat formal; făcut pe tăcute; subînţeles.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. taciturne, lat. taciturnus)
1. care vorbeşte puţin, tăcut din fire.