Dictionar

tapisa/tapița

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. tapisser, germ. tapizieren)

1. a înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc.
 

plușat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (pluşa)

1. (despre mobile) tapisat cu pluș.
2. (despre țesături) cu un strat de fire, pe o față sau pe ambele fețe.
 

rips

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Rips)

1. țesătură de bumbac sau de mătase cu dungi în relief, pentru tapisarea mobilelor.
 

tapița

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie:

1. v. tapisa.