Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. temperé, it. temperato)
2. climă ~ă = climă cu veri potrivit de călduroase și ierni nu prea reci; zonă ~ă = fiecare dintre cele două zone de pe suprafața globului cuprinse între tropice și cercurile polare.
3. (muz.) sistem ~ = sistemul împărțirii intervalelor de tonuri în câte două semitonuri egale.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT temperatus
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. temperatio)
1. (muz.) stabilirea unei mărimi convenţionale a intervalelor dintre sunete.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. température, lat. temperatura, germ. Temperatur)
1. starea, gradul de încălzire a unui mediu, a corpurilor.
3. căldura corpului fiinţelor.
Parte de vorbire: adj., adv., s.
Origine: (lat. absolutus, fr. absolu)
1. adj. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat.
2. total, complet, desăvârşit.
3. adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare ~ă = deplasarea unui corp faţă de un sistem de referinţă fix; zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273ºC).
4. (mat.; despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat.
5. valoare ~ă = valoare aritmetică a unui număr algebric, făcând abstracţie de semnul său; verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat.
6. s. n. principiu veşnic, imuabil, infinit, la baza universului.
7. ceea ce există în sine şi prin sine.
8. adv. cu desăvârşire, exact.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aquastat)
1. termostat pentru limitarea temperaturii apei într-un cazan.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérogramme)
1. scrisoare pe un imprimat special, expediată cu poşta aeriană; imprimatul însuşi.
2. diagramă aerologică prin repartiţia verticală în atmosferă a presiunii, temperaturii etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aerometeorograph)
1. aparat meteorologic pe aeronave pentru înregistrarea variaţiilor presiunii, temperaturii şi umidităţii aerului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. algidité)
1. scădere mare a temperaturii corpului.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. algor)
2. (med.) ~ mortis = procesul fizico-biologic de reducere a temperaturii corpului după moarte, până atinge temperatura mediului înconjurător.