Dictionar

Rezultate secundare (Toartă):

Ansă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anse, lat. ansa)

1. toartă de care se prinde un vas, un coş etc.

2. fir de platină sau de nichelină în formă de laţ, care serveşte la recoltarea sau la însămânţarea microorganismelor.

3. formaţie anatomică în formă de toartă.

4. depresiune profundă a liniei malurilor mării, formând un golf larg.

5. retragere a malului unui râu datorită eroziunii.


Ansiform, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ansiforme)

1. în formă de ansă (toartă).


Cyatos

Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. kyathos)

1. (ant.) vas mic grecesc, de scos vin, în formă de ceaşcă cu fundul în calotă, cu o toartă.


Oenochoe

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oenochoé, gr. oinochoe)

1. vas grecesc de metal, ceramică sau sticlă, în formă de ulcior, cu o singură toartă şi cu deschidere trilobată, din care se turna în cupe amestecul de vin şi apă.


Situlă

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. situla)

1. (arheol.) vas de metal, ca o căldăruşă tronconică, cu o toartă mobilă deasupra şi folosit la scos apă.


ANSI-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. ansa „mâner, toartă”)

1. „toartă, inel”.