Dictionar

-TOC

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. tokos „naștere, zămislire”)

1. „care naște, care procreează, care reproduce”.
 

alpenştoc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Aplenstok, fr. alpenstock)

1. baston cu vârful metalic, ascuţit, folosit în alpinism.
 

nostoc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nostoc)

1. algă albastră microscopică, din solurile umede.
 
 

suprastoc

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (după fr. surstock)

1. (logistică) surplus, stoc supranormativ.
 

țâțoc

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (țâță + -oc)

1. (Maram.) furuncul pe ugerul vacii, al oii; (reg.) țâțânoc.
2. (Munt.; Olt.) ardei iute; (reg.) țâță.
 

abrutiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. abrutir)

1. tr., refl. a face să-şi piardă, a-şi pierde însuşirile umane; a (se) îndobitoci; a (se) dezumaniza.
 
 

acantocefaloză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după engl. acanthocephaliasis)

1. boală parazită provocată de acantocefali.
 

acantocitoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acanthocytose)

1. prezenţa acantocitelor în sânge.
 
 

aerocartografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérocartographie)

1. tehnica întocmirii planurilor şi hărţilor topografice pe bază de aerofotograme.