Rezultate secundare (Trăncăni):
Parte de vorbire: vb. (reg.)
Origine: (nec.)
1. tr. a cicăli, a dojeni pe cineva; a certa.
2. intr. a vorbi mult și fără rost; a trăncăni, a flecări.
3. a ciocăni; (prin ext.) a face mult zgomot.
4. (var.) (reg.) a tolăcăni, a toloconi, a tologăni, a torocăni.
Parte de vorbire: vb. (reg.)
Origine: (nec.)
1. tr. a cicăli, a dojeni pe cineva.
2. intr. a trăncăni, a flecări.
Parte de vorbire: vb. intr. (Muntenia)
Origine: (talap)
1. a merge greu, rar și apăsat.
2. a vorbi vrute și nevrute, a trăncăni.
Parte de vorbire: vb. intr. (regional)
Origine: (formație onomatopeică)
1. a vorbi mult și fără rost; a trăncăni.