Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. monotype)
1. I. făcut după un singur model de tip.
2. (biol.) care conține un singur element; (prin ext.) care conține elemente de morfologie foarte asemănătoare.
3. II. maşină tipografică de cules şi turnat literele una câte una.
4. procedeu de pictură pe cupru, pe sticlă sau un material plastic, transpusă prin imprimare pe hârtie; lucrare astfel obţinută.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr., engl. transposable)
1. care poate fi transpus, intervertit.
2. (muz.) care se poate transpune în altă tonalitate.