OK
X
titubant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. titubant)
1.
cu
mers
nesigur,
care
se
împleticește
pe
picioare;
tremurător.
tremurăcios, -oasă
Parte de vorbire:
adj. (învechit)
Etimologie: (tremura + -[ă]cios)
1.
care
tremură;
tremurător.
2.
care
are
variații
de
ton
(din
cauza
unei
emoții,
a
frigului
etc.);
tremurător.