tributar, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. tributaire, lat. tributarius)
Etimologie: (fr. tributaire, lat. tributarius)
1. care plătește tribut; (prin ext.) care este dependent, supus.
2. (fig.) dependent sub raport ideologic; care datorează cuiva ceva.
3. califică afluenții unui râu sau ai unui corp de apă.
4. (despre un curs de apă) care se varsă într-un curs de apă mai mare, într-un lac sau în mare.
5. (antonim) independent.