Rezultate secundare (Tulbure):
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (tulbure + -el)
2. I. (cam) tulbure; care nu s-a limpezit încă.
3. (și adverbial) îngrijorat, neliniștit.
4. II. vin nou care nu s-a limpezit încă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (clarifica + -tor)
1. adj. care clarifică.
2. s. n. substanţă cu proprietatea de a face clar un lichid tulbure.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. confus, lat. confusus)
1. neclar, imprecis, nelămurit, nedesluşit.
2. (despre oameni) încurcat, tulbure.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. pulpa, fr. pulpe)
1. porțiune musculară proeminentă (a gambei, a degetului).
2. partea moale din interiorul unui organ (splină, dinte).
3. parte cărnoasă a unor fructe.
4. fructe conservate în soluție de bioxid de sulf diluată.
5. (min.) apă care are în suspensie grăunți minerali; tulbureală.
6. medicament de consistență moale, prin pulpare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. réminiscence, lat. reminiscentia)
1. amintire vagă, tulbure a unor fapte sau imagini din trecut.
2. teoria ~ței = teorie platoniciană potrivit căreia omul recunoaște ideile pe care le-ar fi contemplat într-o existență anterioară.
3. (psih.) evocare bruscă a unor fapte ce păreau uitate.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. tholomètre)
1. (fizică) aparat pentru măsurarea gradului de tulbureală a apei; turbidimetru.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. torbido)
1. lipsit de limpezime, de transparență; tulbure, turbid.
2. (antonime) limpid, transparent.