Dictionar

Tulburel, -ea

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (tulbure + -el)

1. diminutiv al lui tulbure.

2. I. (cam) tulbure; care nu s-a limpezit încă.

3. (și adverbial) îngrijorat, neliniștit.

4. II. vin nou care nu s-a limpezit încă.

5. (var.) (înv.) turburel.


Turbidimetrie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. turbidimétrie)

1. metodă de analiză pentru determinarea concentrației unui component dintr-o soluție, folosind intensitatea tulburelii obținute prin adăugarea unui reactiv.


Rampaș

Parte de vorbire: s.n. (reg.)
Origine: (germ. Rampes „poșircă”)

1. vin nou care nu s-a limpezit încă; tulburel.