Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tourmaline)
1. mineral din silicaţi naturali de sodiu, calciu, magneziu şi aluminiu cu bor, cristalizaţi şi frumos coloraţi, folosit ca piatră semipreţioasă, în industria optică, în radiotehnică etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. grégaire, lat. gregarius)
1. adj. (despre animale) care trăiește în cete, în grupuri compacte.
2. (fig.) spirit ~ = spirit de turmă, atitudine de supunere oarbă.
3. s. m. membru al unei fracțiuni politice, al unei organizații, lipsit de orice inițiativă autonomă.
4. (ciclism) cel care se sacrifică în folosul rutierului-vedetă în cursele profesioniste pe șosea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rubellite)
1. turmalină roz, piatră semipreţioasă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (berbec + -ărie)
2. cârd de berbeci aleși dintre oi (toamna, după Sfânta Mărie).
3. țarc unde se țin berbecii despărțiți de oi.
4. locul unde pășunează berbecii.
Parte de vorbire: s.f. (Transilvania)
Origine: (necunoscută)
1. turmă de porci; porcărie, (reg.) porcăreață.
2. coteț pentru porci; cocină.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sb. trlo)
1. loc neîmprejmuit și neacoperit unde se adună și se odihnesc vitele aflate la pășune; stână; oierie.
2. (prin ext.) stâna cu toate dependințele ei.
3. turmă de oi; grup mare de oi.