autoturn

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto2 + turn)

1. automobil cu o platformă care se poate înălța, la lucrările de reparare a firelor electrice aeriene.

bloc-turn

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (bloc + turn)

1. bloc cu multe etaje în formă de turn.

coturn

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cothurne, lat. cothurnus)

1. încălțăminte cu talpă groasă pe care o purtau pe scenă actorii antici de tragedie; (fig.) simbol al tragedianului.

saturn

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. saturne)

1. plumb, în limbajul alchimiștilor.

turn 1

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Turn)

1. construcție de zidărie, de beton etc., de înălțime relativ mare în raport cu dimensiunile bazei.
2. ~-lanternă = turn susținut de patru arce mari și străpuns de goluri prin care se asigură iluminatul unei biserici, care se înalță deasupra careului transeptului; (tehn.) ~ de extracție = construcție deasupra gurii unui puț de mină în care se află dispozitivele de ghidare a cablurilor cu care se realizează manevra de transport din puț; ~ de control = construcție foarte înaltă, din care se dirijează zborurile de pe un aerodrom; ~ de fildeș = expresie indicând izolarea unui scriitor, artist de realitățile înconjurătoare.
3. tură.

turn 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Turn, fr. tour)

1. formă de relief proeminentă, izolată, cu aspect prismatic, din calcare, conglomerate și alte roci.

acid, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. acide, lat. acidus)

1. adj. cu proprietăți acide.
2. (fig.) care dezvăluie lucruri neplăcute, dureroase; usturător.
3. (adesea fig.) care are proprietățile unui acid, cu gust acru, înțepător.
4. s. m. substanță chimică cu gust acru și miros înțepător, care înroșește hârtia albastră de turnesol.

aderență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adhérence, lat. adhaerentia)

1. legătură, lipire.
2. bridă.
3. (fiz.) forță care menține alăturate două corpuri în contact.
4. (constr.) fenomen de legătură între beton și oțel.
5. (metal.) fenomen de prindere pe suprafața pieselor turnate a unor cruste, care provoacă defecte.
6. aderare, solidarizare conștientă.
7. (bot.) concreștere intimă și secundară, necongenitală, a organelor similare învecinate, obișnuit separate (frunze, petale, antere).

aerator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérateur)

1. aparat pentru aerație.
2. mașină de lucru în turnătorie pentru afânarea amestecului de formare.

amfitrop, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amphitrope)

1. (despre ovul, embrion) curbat în formă de potcoavă.
2. (despre plante) cu ovulul răsturnat.

argotism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. argotisme)

1. cuvânt, turnură, expresie specifică argoului; expresie argotică.
2. mod de a vorbi care ține de argou.

autoscară

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto2 + scară)

1. autovehicul cu un schelet în formă de turn cu scară.