Rezultate secundare (Ulterior):
Ulterior, -oară
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ultérieur, lat. ulterior)
1. care are loc, urmează după ceva sau după cineva; posterior.
Alemandă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allemande)
1. vechi dans de origine germană, iniţial vesel, vioi, ulterior moderat, grav; melodia corespunzătoare.
Alma mater
Parte de vorbire: loc. s.
Origine: (lat. alma mater, mamă hrănitoare)
1. (iniţial, la romani) patria.
Braccio
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. /viola da/ braccio)
1. viola da ~ = violă din sec. XVII, ţinută pe mână, din care s-a dezvoltat ulterior viola şi violina.
Circumflex
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circonflexe, lat. circumflexus)
1. curbat în semicerc, arcuit.
2. accent ~ = semn diacritic ( ^ ), specific limbii franceze, care marchează vocalele lungi urmate de o consoană (vocală) dispărută ulterior.
3. (despre artere, vene, nervi) care înconjură, care are un traiect răsucit.
4. (despre plante) cu ramurile curbate în jos.
Debita 1
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. débiter)
1. a furniza o anumită cantitate de fluid (lichid, gaz), de energie etc.
2. a vinde (mărfuri) cu amănuntul. (fig.) a vorbi, a spune lucruri inutile, prostii, minciuni.
3. a tăia (lemn, tablă, marmură etc.) în bucăţi de anumite forme şi dimensiuni, care urmează a fi folosite sau prelucrate ulterior.
Dictafon
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dictaphone)
1. aparat de înregistrat vorbirea spre a fi transcrisă ulterior (pentru dactilografiere).