OK
X
ungurime
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (ungur + -ime)
1.
mulțime
de
maghiari;
totalitate
a
maghiarilor;
neamul
unguresc;
maghiarime.
2.
ținut
al
maghiarilor;
ținut
locuit
de
maghiari
(în
Transilvania).
unguroaică
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (ungur + -oaică)
1.
femeie
care
face
parte
din
populația
de
bază
a
Ungariei
sau
este
originară
de
acolo;
maghiară.
ungurime
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (ungur + -ime)
1.
mulțime
de
maghiari;
totalitate
a
maghiarilor;
neamul
unguresc;
maghiarime.
2.
ținut
al
maghiarilor;
ținut
locuit
de
maghiari
(în
Transilvania).
lungăreț, -eață
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lung + -ăreț)
1.
care
are
o
formă
alungită,
mai
mare
în
lungime
decît
în
lățime;
alungit,
lunguieț.
2.
(var.)
(reg.)
lungureț.