Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acouphène)
1. senzaţie auditivă patologică, prin zgomote, vâjâituri în urechi, fără un sistem extern; tinitus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. antehelix, fr. antéhélix)
1. proeminenţă a pavilionului urechii, situată înainte de helix.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antitragus)
1. una dintre proeminenţele pavilionului urechii, opusă şi posterioară tragusului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. audioprotettore)
1. dispozitiv care protejează urechile de zgomote.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. auri-, cf. lat. auris „ureche”)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. auriculé, lat. auriculatus)
1. prevăzut cu auricule, cu urechiuşe.