Dictionar

Rezultate secundare (Vezicat):

Vezicaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vésication)

1. efectul produs de un medicament vezicant.


Vezicator, -oare

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. vésicatoire)

1. I. (despre substanțe, medicamente) care are proprietăți revulsive și care determină apariția de vezicule pe piele, provocând o congestie locală; vezicant.

2. II. substanță puternic revulsivă.


Vezicant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. vésicant)

1. care produce vezicule; vezicator.

2. gaz ~ = gaz de luptă care provoacă leziuni grave pielii și căilor respiratorii, cum ar fi gazul muștar.