Dictionar

Rezultate principale (Viconte):

Viconte

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vicomte)

1. titlu de nobleţe ereditar, între baron şi conte.


Rezultate secundare (Viconte):

Vicontesă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vicomtesse)

1. soţie sau fiică a unui viconte.


Baron

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baron, germ. Baron)

1. senior feudal care avea pe pământurile sale drepturi absolute.

2. titlu de nobleţe între cavaler şi viconte.


Conte 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. conte, fr. comte)

1. (în evul mediu) conducător al unei provincii, cu funcţii administrative şi militare.

2. titlu de nobleţe, ereditar, între viconte şi marchiz, în Apus, sau între baron şi prinţ, în Rusia ţaristă.


Vicontesă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vicomtesse)

1. soţie sau fiică a unui viconte.