viitorolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (viitorologie)

1. specialist în viitorologie, știința viitorului; futurolog.

viitorologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. futurologie)

1. știință a viitorului; futurologie.

abiogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abiogène)

1. (biol.) (despre medii) care este lipsit de viață.
2. (despre procese) care are loc, se petrece fără participarea materiei vii.
3. (antonim) biogen.

abiotic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abiotique)

1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.
2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.
3. care ține de abioză; propriu abiozei.
4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.

abiotrofie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abiotrophie)

1. (biol.) proces degenerativ care atinge celulele vii (ale sistemului nervos); slăbire sau încetare a funcțiilor unui țesut, organ sau organism.

aboliționism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abolitionnisme)

1. mișcare politică apărută la sfârșitul sec. XVIII în S.U.A., care susținea desființarea sclavajului.
2. curent de opinie care susține necesitatea abolirii unor relații sociale, a unui regim politic, unei pedepse.

acromanție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (acro- + -manţie)

1. pretinsă artă de a ghici viitorul după conformația norilor.

actinograf

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. actinographe)

1. actinometru înregistrator folosit pentru a măsura efectul radiațiilor asupra materiei vii.