Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (re- + vinde)
1. a vinde din nou; a vinde un obiect cumpărat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (vindeca + -bil)
1. care poate fi vindecat, recuperat după o boală; curabil, (înv) vindecăcios.
2. (antonime) incurabil, necurabil, nevindecabil.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (vindeca + -ăcios)
1. (despre boli) care poate fi vindecat; vindecabil.
2. (antonime) incurabil, necurabil, nevindecabil.
Parte de vorbire: s.n. (învechit)
Origine: (vindeca + -ământ)
1. refacere a sănătății unei ființe suferinde, a unui organ bolnav et cetera; vindecare.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR salutaire; curatif
3. EN sanative; healing; healthful; saviour
5. RU спaсительный; целебный ,
6. HU gyógyító, kezelő, orvosló
Parte de vorbire: interj., s.
Origine: (fr., it. abracadabra)
1. interj. cuvânt cabalistic căruia ocultiştii, gnosticii etc. îi atribuiau puterea magică de a vindeca anumite boli.
2. s.f. îngrămădire de cuvinte fără sens.
Parte de vorbire: loc. adv. (înv.)
Origine: (it. al pari, la paritate)
1. (despre un titlu financiar care se vinde sau se cumpără) la valoarea nominală; cu preț egal cu valoarea nominală; de aceeași valoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amulette, lat. amuletum)
1. obiect mic căruia i se atribuie, magic, o putere de protecţie, vindecare etc.; talisman, fetiş.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Antiquariat)
1. unitate comercială care cumpără şi vinde cărţi vechi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armurier)
1. cel care fabrică, repară sau vinde arme (de foc).
2. (maistru militar) specialist în verificarea şi repararea armamentului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. balnéaire, lat. balnearius)
1. care ține de băile curative, care se referă la băile curative.
3. (despre așezări) situat pe malul mării sau lângă izvoare termale.
4. stațiune ~ă = localitate unde se face o cură pentru vindecarea anumitor boli.