Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. virgo)
1. fecioresc; cast, neprihănit.
4. (despre o regiune, o pădure) neumblat, nestrăbătut; neexploatat.
5. (despre lână) pură, la prima prelucrare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., it. virginale, engl. virginal)
1. vechi instrument muzical cu taste, asemănător spinetei, în Anglia în sec. XV-XVII.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. virginal, lat. virginalis)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. virginité, lat. virginitas)
1. starea unei persoane virgine; feciorie, castitate.
2. (rar) starea unei femele care nu este și nu a fost niciodată fecundată.
3. (fig.) puritate, candoare, stare a ceea ce nu a fost pângărit.
4. (fig.) starea unei regiuni, sau a unui loc, lipsită de prezența umană.
5. (loc.) test de ~ = test efectuat de un medic pentru a determina virginitatea unei femei sau a unei fete tinere.
6. (loc.) certificat de ~ = certificat eliberat de un medic care atestă virginitatea unei femei sau a unei fete tinere, în general în vederea unei căsătorii religioase.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déflorer)
1. a face să-şi piardă fetele virginitatea; a dezvirginiza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pionnier, germ. Pionier, /I, 3/ rus. pioner)
1. s. m. f. cel care, făcând parte dintr-un grup de coloniști sau de emigranți, desțelenește și cultivă un ținut virgin.
2. (fig.) deschizător de drumuri noi în știință, în tehnică etc.
3. (în țările cu regim comunist, în România) membru al organizației politice de masă a elevilor între 7 și 14 ani.
4. s. m. militar din trupele de geniu, specializate în construcții de terasamente, fortificații, minări etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. virginal, lat. virginalis)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. virginité, lat. virginitas)
1. starea unei persoane virgine; feciorie, castitate.
2. (rar) starea unei femele care nu este și nu a fost niciodată fecundată.
3. (fig.) puritate, candoare, stare a ceea ce nu a fost pângărit.
4. (fig.) starea unei regiuni, sau a unui loc, lipsită de prezența umană.
5. (loc.) test de ~ = test efectuat de un medic pentru a determina virginitatea unei femei sau a unei fete tinere.
6. (loc.) certificat de ~ = certificat eliberat de un medic care atestă virginitatea unei femei sau a unei fete tinere, în general în vederea unei căsătorii religioase.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. directus)
1. care are o poziție orizontală (față de un punct de reper); neted, orizontal, plan.
2. care este potrivit (conform) cu anumite reguli sau cu anumite cerințe si: bun, corect, riguros; (pex) care nu favorizează pe cineva sau ceva; imparțial, obiectiv.
3. cuvenit.
6. unghi ~ = unghi format de două drepte perpendiculare una pe cealaltă.
7. veritabil.
8. (d. construcții, obiecte etc.) care se află în partea sau în direcția mâinii drepte a unei persoane orientate cu fața în aceeași direcție cu obiectul.
9. (d. cursuri de apă sau d. malurile lor) care se află pe partea sau în direcția mâinii drepte a unei persoane așezate cu fața în direcția cursului unei ape.
10. (d. părți ale îmbrăcămintei) care corespunde părții drepte a corpului.
11. (fig; d. privire) care este fără ascunzișuri; deschis, direct.
12. (pop; d. oameni) care este legat de cineva printr-un grad apropiat de rudenie (în linie ascendentă sau descendentă).
13. (d. drumuri, căi, etc.) care reprezintă cea mai mică distanță între două puncte, fără ocolișuri; (pop) oblu.
14. (d. haine) care are o croială simplă.
15. (d. lucruri, ființe, părți ale lor etc.) care are o poziție verticală (față de un punct de reper).
16. (d. oameni) care trăiește și acționează conform dreptății, adevărului, omeniei si: cinstit, integru.
17. (d. obiecte cu formă alungită) care nu prezintă curburi sau cotituri; (pop) oblu, regulat.
18. (d. organe sau părți ale corpului) așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima.
19. (d. părți ale corpului la om sau la animale) care are o formă (sau este într-o poziție) corectă, normală, fără defecte.
20. (d. sentimente, manifestări ale oamenilor) care reflectă sinceritate.
21. (d. simptome, boli etc.) care apare, care se manifestă etc. în partea dreaptă a corpului sau a unui organ.
22. (d. suprafețe) neted.
23. (d. terenuri înclinate, forme de relief sau părți ale lor) aproape vertical; abrupt, escarpat, povârnit.
24. (d. viață) care este în conformitate cu normele moralei; etic, moral.
25. (fig; d. acțiuni ale omului sau d. noțiuni abstracte) care este, se face etc. potrivit dreptății și adevărului; bun, cinstit, întemeiat, just.
26. (grm; înv) complement ~ = complement direct.
27. (în limbajul bisericesc) cuvios; (pex) auster.
29. (înv) nevinovat.
30. (literă) care are tăietura verticală.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR peuplement originel; forêt vierge
4. DE urwald; primärwald
5. RU девственный лес; дремучий лес