Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. voile)
1. ţesătură fină şi transparentă; văl.
2. (fot.) pată neagră slabă produsă pe un material fotografic, datorită developării prelungite, unui defect de fabricaţie etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anti-voile)
1. substanţă care se adaugă unui revelator pentru a împiedica voalarea materialului fotosensibil în procesul de developare.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. voiler)
1. tr. a acoperi cu un voal; a ascunde, a umbri, a masca; (fig.) a înșela aparențele.
2. refl. (despre voce) a-și pierde sonoritatea și limpezimea; a se estompa.
3. (despre un material fotografic) a se înnegri ușor, a se strica datorită venirii în contact cu lumina, unei greșeli de fabricație sau folosirii unui revelator de calitate inferioară.
4. (despre o piesă de lemn sau de metal, o foaie de tablă etc.) a se deforma, a nu mai fi plană.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. voilé)
1. care poartă un voal, acoperit cu un voal.
2. (şi adv.) obscur, disimulat, înşelând aparenţele.
3. (despre voce, sunete) estompat, stins, surd.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. voilette)
1. voal fin care se pune ca garnitură la pălăriile femeieşti sau se foloseşte pentru a acoperi faţa.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. voilure)
1. ansamblul velelor unei nave.
2. curbura suprafeţei unei paraşute deschise; pânza paraşutei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anti-voile)
1. substanţă care se adaugă unui revelator pentru a împiedica voalarea materialului fotosensibil în procesul de developare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cirrostratus)
1. formaţie de nori de mare altitudine, din cristale de gheaţă, care au forma unui voal alburiu.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. estomper)
1. tr. a potrivi, a atenua umbrele unui desen cu o estompă; (p. ext.) a umbri uşor contururile.
2. tr., refl. (fig.) a (se) face vag, a (se) diminua; a (se) voala.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. euphemistisch)
1. referitor la eufemism; voalat.
Parte de vorbire: s.n. (înv.)
Origine: (fr. gaze)
1. țesătură foarte fină și foarte ușoară, de bumbac, mătase sau in, cu aspect aproape transparent; voal.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. larguer, it. largare)
1. a desprinde dintr-o aeronavă un obiect pentru a fi lansat în timpul zborului.
2. a îndepărta o ambarcaţie de la chei sau de la navă cu ajutorul unei căngi.
3. a desfăşura larg vela sau voalura paraşutei.