confisca
Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (fr. confisquer, lat. confiscare)
Etimologie: (fr. confisquer, lat. confiscare)
1. a lua cuiva un bun fără vreo despăgubire, ca sancțiune administrativă sau penală.
2. a trece un bun inamic în patrimoniul statului care l-a sechestrat.