Dictionar

Vulnerabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. vulnérable, lat. vulnerabilis)

1. care poate fi (uşor) rănit.

2. (fig.) uşor atacabil; slab.

3. punct ~ = punct slab, sensibil al cuiva sau a ceva.


Vulnerabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vulnérabilité)

1. însuşirea de a fi vulnerabil.


Atacabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. attaquable)

1. care poate fi atacat.

2. care poate fi dominat; care are un punct slab; vulnerabil.

3. la care se poate face opoziție; cu valoare intelectuală și morală discutabilă.

4. care poate fi atacat în justiție.

5. (antonim) inatacabil.


Invulnerabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. invulnérabilité)

1. calitatea de a fi invulnerabil.


Vulnerabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vulnérabilité)

1. însuşirea de a fi vulnerabil.


Atacabilitate

Parte de vorbire: s.f. (rar)
Origine: (atacabil + -itate, fr. attaquabilité)

1. caracteristica intrinsecă a ceea ce este atacabil.

2. însușire de a fi atacabil; vulnerabilitate la asalt.

3. (antonime) inatacabilitate, neatacabilitate.