Parte de vorbire: s.n. (regional)
Origine: (necunoscută)
1. pămătuf de busuioc cu care se stropește cu agheasmă; sfeștoc.
Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (mag. hordozό)
1. funie groasă, ștreang, odgon.
2. odgonul de deasupra râului, cu care se pune în mișcare podul umblător.
3. (prin ext.) pod mobil, pod umblător; brod, brudină.
Parte de vorbire: s.m. (reg.)
Origine: (necunoscută)
1. cal neînvățat să tragă la căruță sau să fie călărit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. aerarium)
1. tezaurul public şi administraţia banilor publici în vechea Romă.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. archéoptéryx)
1. (paleontologie) animal fosil, capabil de zbor, prevăzut cu pene și dinți, prezentând simultan caracteristicile unei reptile și ale unei păsări; acești dinozauri aviari, cu o lungime mai mică de 60 cm, au trăit în urmă cu aproximativ 150 milioane de ani, la sfârșitul jurasicului, într-un mediu insular, care se află în prezent în Germania.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atlantosaure)
1. dinozaurian uriaş asemănător cu brontozaurul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bon)
1. dovadă, înscris care autorizează pe deţinător să primească ceva; notă de plată cu care se achită o marfă etc.
2. ~ de tezaur = titlu de credit emis de stat pentru atragerea de fonduri private.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. brachiosaurus)
1. dinozaurian fosil cu gâtul foarte lung, capul mic, corpul terminat cu o coadă scurtă şi groasă, membrele anterioare fiind mai înalte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Broutosaurus, fr. brontosaure)
1. dinozaurian uriaş, cu capul mic şi gâtul foarte lung.