OK
X
indisolubil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. indissoluble, lat. indissolubilis)
1.
(și
adv.)
care
nu
poate
fi
desfăcut,
rupt,
destrămat;
de
nezdruncinat.
șlepcănos, -oasă
Parte de vorbire:
adj. (reg.)
Etimologie: (necunoscută)
1.
(despre
cai)
care
calcă
alene,
în
zdruncinături.
hurducătură
Parte de vorbire:
s.f. (pop.)
Etimologie: (hurduca + -ătură)
1.
zdruncinătură,
zguduire;
zgomot
produs
de
ceva
care
(se)
hurducă;
hurducăială.