Rezultate secundare (Zguduitor):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dramatique, lat. dramaticus, gr. dramatikos)
1. referitor la dramă, la teatru.
2. gen ~ = gen literar care cuprinde opere scrise în dialog, în care ideile şi sentimentele, ducând la desfăşurarea unui conflict între personaje, sunt prezentate dinamic pe scenă; cronică ~ă = prezentare (analitică) a unei reprezentaţii teatrale; artă ~ă = arta şi teoria punerii în scenă şi interpretării operelor dramatice; dramă (2).
3. (despre voci) care se caracterizează printr-o sonoritate colorată şi plină de gravitate, dar având o mobilitate limitată.
4. (fig.; despre întâmplări, situaţii etc.) bogat în contraste, în conflicte; zguduitor, impresionat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. drame, lat., gr. drama)
1. specie a genului dramatic în care tragicul se amestecă cu comicul.
2. ~ muzicală (sau lirică) = (spectacol de) operă.
3. arta dramatică.
4. (fig.) eveniment tragic, zguduitor; nenorocire.
5. frământare, conflict sufletesc puternic, cu consecinţe tragice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. percutant)
1. (despre proiectile) care explo-dează la atingerea unui obstacol.
2. (fam.; despre un argument) care are o mare putere de pătrundere; zguduitor.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. tragique, lat. tragicus)
1. adj. referitor la tragedie, cu caracter de tragedie.
2. (fig.) zguduitor, jalnic, funest.
3. (fam.) care provoacă neplăceri mari; catastrofal.
4. s. n. categorie estetică, sentiment de milă și durere inspirat de înfrângerea sau pieirea, în urma unor împrejurări vitrege, a unor eroi, idealuri sau categorii sociale valoroase.
5. a lua în ~ = a acorda unei întâmplări o gravitate exagerată.