Dictionar

antic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antique, lat. antiquus)

1. adj. care aparține antichității; străvechi.
2. în genul creațiilor din antichitate.
3. (fig.) clasic.
4. s. m. f. cel care aparține popoarelor din antichitate.
 

malformativ

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. malformatif)

1. (med.) care caracterizează sau provoacă o malformație.
 

aniridie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aniridie)

1. (med.) patologie malformativă rară de origine genetică, caracterizată prin absența totală sau parțială a irisului.
 

stuporos

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. stupeureux)

1. (med.) care este marcat sau afectat de stupoare; care are o capacitate redusă de a percepe sau răspunde la stimuli.