Dictionar

adversar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adversaire, lat. adversarius)

1. persoană care luptă împotriva cuiva sau a ceva; rival.
2. (sport) partener de întrecere.
 
 
 

albgardist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (după rus. белогвардеец [belogvardeeț])

1. membru al forțelor armate contrarevoluționare ruse, împotriva puterii sovietice din războiul civil (1918-1920).
 

algicid, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. algicide)

1. (substanță) care distruge algele.
2. I. califică o substanță capabilă distrugă algele.
3. II. pesticid împotriva algelor.