Rezultate secundare (în):
Parte de vorbire: elem.
Origine:
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abiétin)
1. substanţă răşinoasă extrasă din lemnul de brad, sub formă de cristale incolore, solubile în apă şi alcool.
2. coniferină.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN abietinous
4. DE tannenartig; zur Tanne gehörig
5. RU пихтовидный
6. HU fenyőszerű, fenyőn élő
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. acinus)
1. mică formaţie anatomică în formă de fund de sac, într-un canal glandular excretor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrogyne)
1. (bot.) cu organele de reproducere femele situate la vârful axelor.
2. cu arhegoanele situate la vârful axelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acquamarina)
1. varietate de beril, albastră-verzuie, piatră preţioasă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aalénien)
1. (din) primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului interior); chelean.
Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs)
1. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. nomogramă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)
1. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abat-jour)
1. dispozitiv pentru a rabata lumina unei lămpi.
2. acoperitoare de metal, de hârtie etc. care se pune la o lampă pentru a reflecta lumina într-o anumită direcție.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după engl. abalienation, lat. abalienatio)
1. pierdere, diminuare, marcată şi evidentă a facultăţilor mintale.