Dictionar

Rezultate secundare (înconjurător,):

Mediu înconjurător

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT mundus ambiens

2. FR milieu; environnement

3. EN milieu; environment

4. DE Umwelt

5. RU окружaющий мир; окружaющaя средa

6. HU körülvevő környezet, közvetlen környezet


Advecţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. advection, lat. advectio)

1. (meteo.) deplasare a unei mase de aer în sens orizontal.

2. (fizică) transportul unei cantități (scalare sau vectoriale) a unui element dat (cum ar fi căldura, energia internă etc.) prin mișcarea (și, prin urmare, viteza) mediului înconjurător.


Alogen, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. allogène)

1. deosebit prin natură şi prin origine de mediul înconjurător; alogenetic.

2. (despre o populaţie; şi s. m.) venit din altă parte, de altă origine.


Alogeneză

Parte de vorbire: s.
Origine: (alo1- + -geneză2)

1. modificare genotipică datorată influenţei mediului înconjurător.


Aloterm, -ă

Parte de vorbire: vb.
Origine: (engl. allotherm)

1. a cărui temperatură corporală depinde de cea a mediului înconjurător.


Ambiant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ambiant, lat. ambiens)

1. (despre mediu, atmosferă) înconjurător.


Ambient

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. ambient, it. ambiente)

1. mediu înconjurător.