Dictionar

Rezultate principale (îndepărtare):

îndepărtare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. îndepărta)

1. acțiunea de a (se) îndepărta și rezultatul ei; înlăturare, eliminare; destituire; abatere, deviere.

2. așezare la o distanță mai mare decât cea inițială.

3. ținere la distanță a cuiva sau a ceva.

4. înlăturare a cuiva dintr-o funcție.

5. plecare din apropierea cuiva sau a ceva.

6. distanțare spirituală de cineva sau de ceva.

7. abatere de la ceva stabilit.


Rezultate secundare (îndepărtare):

AB-/ABS-

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs)

1. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”.


Abducţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abduction, lat. abductio)

1. mişcare de îndepărtare a unui membru de planul de simetrie a corpului.

2. (înv.) abducțiune.


Ablaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablation, lat. ablatio)

1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare.

2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.

3. reducere a masei unui gheţar sau a zăpezii prin topire şi evaporare.

4. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanţă datorită încălzirii sale până la incandescenţă.


Adenotomie

Parte de vorbire: s.
Origine: fr. adénotomie)

1. îndepărtare chirurgicală a unei glande, a unui ganglion.


Alchil

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alkyle)

1. radical organic monovalent, prin îndepărtarea hidroxidului unui alcool.


Alil

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allyle)

1. radical etilenic monovalent derivat din propilenă prin îndepărtarea unui atom de hidrogen.