Rezultate secundare (înfăşura,):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anneau)
1. cerc realizat dintr-un material dur și folosit pentru a atașa, reține sau înfășura ceva.
3. ceva care amintește de această formă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autotransformateur)
1. transformator de curent electric alternativ monofazat, cu o singură înfăşurare şi cu trei borne, două externe pentru tensiunea înaltă şi una intermediară, care, împreună cu câte una din cele externe, constituie bornele pentru tensiunea joasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bandage)
1. faşă cu care se leagă o rană, o parte bolnavă a corpului; (p. ext.) pansament.
2. aparat special pentru a susţine o hernie.
3. faşă cu care boxerii îşi înfăşoară pumnii pe sub mănuşi.
4. cerc metalic sau de cauciuc care se montează pe janta unei roţi de vehicul.
5. sistem de inele din sârmă cu care se consolidează înfăşurările rotoarelor maşinilor electrice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. bobiner)
1. a înfăşura (un fir, un cablu) pe o bobină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bobinage)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. baboneur)
1. s. m. f. cel care execută bobinări şi reparaţii de bobine sau înfăşurări electrice.
3. s. n. (cinem.) mecanism care asigură rularea peliculei sau a benzii magnetice pe noaieuri sau bobine.