Rezultate secundare (șlefuirea,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (de1- + cuspidă)
1. reducere a cuspidelor prin şlefuirea feţelor dinţilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diamanté)
2. piatră ~ă = instrument abraziv, din granule de diamant încorporate într-un liant, pentru şlefuirea dinţilor şi a protezelor dentare.
3. (fig.) ca diamantul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. /pierre/ ponce)
1. inv. piatră ~ = rocă vulcanică sticloasă, spongioasă şi foarte uşoară, la şlefuirea metalelor etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. rodoir)
1. unealtă de rodare folosită pentru șlefuirea, lustruirea unei piese astfel încât să se potrivească perfect cu alta.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. polissage)
1. acțiunea de a poliza și rezultatul ei; șlefuirea sau îndreptarea unei suprafețe cu polizorul; polizare.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. lapidaire)
1. persoană care se ocupă cu șlefuirea pietrelor prețioase; (înv.) diamantar.