Dictionar

Rezultate secundare (șmecher.):

șmechereală

Parte de vorbire: s.f. (fam.)
Origine: (șmecheri + -eală)

1. faptă de om șmecher; (concret.) vorbă de șmecher; șmecherie.


Abil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. habile, lat. habilis)

1. îndemânatic, dibaci, priceput.

2. (fig.) care este descurcăreț, șmecher.

3. (jur.) apt a îndeplini condiţiile cerute de lege.


Abilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. habilité, lat. habilitas)

1. calitatea de a fi abil; dexteritate; pricepere, dibăcie.

2. (jur.) aptitudine legată de a face ceva.

3. (la pl., peiorativ) tertipuri, șmecherii, şiretlicuri.


Abţibild

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Abziehbild)

1. mic desen colorat gumat pe o parte, care se aplică pe o suprafaţă netedă.

2. (fam.; pl.) nimicuri, mărunţişuri; mici şmecherii.


Fripon

Parte de vorbire: s.m. (franțuzism)
Origine: (fr. fripon)

1. persoană necinstită, înșelătoare, care fură de la alții prin șmecherie; șarlatan, hoț, escroc.


Histrionic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. histrionique)

1. care se referă la histrion, de histrion.

2. care are nevoie fie iubit, fie în centrul atenției.

3. (fig.) ipocrit, fals, șmecher; cu gesturi ridicole.


Picaro

Parte de vorbire: s.m. invar.
Origine: (sp. picaro)

1. aventurier, intrigant, șmecher și necinstit din literatura spaniolă.

2. aventurier spaniol, erou al literaturii picarești; (prin ext.) intrigant fără scrupule.