Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. articulé/s/)
1. adj. (despre organisme, organe) format din articole (5).
2. (despre tulpini) formată din (inter)noduri.
3. s. f. pl. plante cu tulpina articulată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. aura)
2. stare particulară care precedă o criză de epilepsie.
3. fenomen biofizic dintr-un câmp de emisiune a unor radiaţii ale corpului, de natură luminoasă sau electromagnetică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. cassette, it. cassetta)
1. cutie (mică) în care se păstrează bani, obiecte preţioase etc.
2. cutie pentru închiderea şi protejarea unor dispozitive sau mecanisme, pentru păstrarea unor piese etc.
3. cutie etanşă de diferite forme în care se ţin clişee, pelicule fotosensibile etc.
4. cutie de material plastic conţinând o bandă magnetică, într-un casetofon.
5. fiecare dintre compartimentele adâncite, de formă regulată, care decorează un plafon sau intradosul unei bolţi; caseton; cheson (5).
6. text tipărit încadrat într-un chenar.
7. ~ tehnică = notă a editurii sau a tipografiei asupra apariţiei unei publicaţii.
8. partea metalică a unei proteze dentare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. katafront)
1. front1 (5) deasupra căruia aerul se deplasează descendent, ce antrenează ascensiunea aerului rece.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cellulaire)
1. adj. de natura celulei (1); format din celule.
2. teoria ~ă = teorie potrivit căreia celula (1) constituie elementul fundamental în organizarea internă a plantelor şi animalelor.
3. regim ~ = regim special în închisori.
4. telefonie (mobilă) ~ă = legături telefonice între doi abonaţi aflaţi în interiorul zonei de acoperire sau între un abonat din acest teritoriu şi altul din ţară sau străinătate.
5. s. n. parte a unei închisori unde se află celulele (5).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. connectivus)
1. adj. care poate fi conectat, unit.
2. s. m. (log.) legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naştere expresii; conector.
3. s. n. cuvânt (prepoziţie, conjuncţie) care realizează o relaţie în cadrul propoziţiei sau frazei.
4. nerv care reuneşte mai mulţi ganglioni.
5. parte terminală a filamentului staminal care uneşte cele două teci ale anterelor.
7. s. f. (inform.) operator în calculul propoziţional.